Adrian Paunescu
Ce mai faci ? Ce mai spui ?
Unde eşti ? Mai exişti ?
Ochii mei sunt nebuni,
După ochii tăi trişti .

Te aştept peste tot
Şi visez să te-mbuni,
Am zidit pentru noi
Un spital de nebuni .

Acest fel de a fi
Vreau oricum să-l conservi,
Un spital pentru cord,
Cu salon pentru nervi .

Nu e logic nimic,
În întregul demers,
Amintiri au murit
Şi contururi s-au şters .

Nu ştiam c-am avut
Acest mare noroc,
Să trăiesc lâng-un om
Care lumii-i dă foc .

Consolat, te aştept,
Mi-e necaz şi pustiu
Şi mă tem să te-ntorci,
Cred că nu te mai ştiu .

Poate că, între timp,
Chiar şi tu te-ai schimbat,
Un păcat părăsind,
Îţi asumi alt pă ... Read more »
Categorie: Culegeri | Vizualizări: 233 | Adăugat de: liviu2006 | Data: 2017-04-03 | Comentarii (0)