9:01 PM Barajul Vidra (I) |
 Barajul de anrocamente cu miez de argilã Vidra – Lotru, realizeazã acumularea principalã, de 340 milioane mc apã, din cadrul amenajãrii hidroelectrice Lotru. Circa 27 % din debitul regularizat în aceastã acumulare principalã provine din aportul râului Lotru şi circa 73 % dintr-o serie de râuri vecine cu râul Lotru. În acest scop s-au prevãzut alte 4 baraje de beton în arc cu înãlţimi între 42 şi 57 m, 76 de captãri secundare, 3 staţii de pompare şi cca.131 km de galerii de aducţiune. Aducţiunea principalã de cca 13,5 km lungime şi diametrul de 5,0 m, a cãrei prizã se aflã amplasatã în apropierea barajului principal Vidra-Lotru, pe versantul drept, continuatã cu o galerie forţatã de cca 1,3 km şi diametrul de 4,0 m, transportã debitele la centrala subteranã. Între nivelul normal din acumulare şi centralã se realizeazã o cãdere brutã de 809 m. Puterea centralei este de 510 MW. Debitele turbinate sunt restituite în râul Lotru printr-o galerie cu diametrul de 5,30 m şi lungime de 6,5 km. Barajul Vidra, cuprinde în secţiunea transversalã miezul de argilã, uşor înclinat spre aval, încadrat de douã filtre inverse din balast sortat de 0-7 mm late de 1,0 m, respectiv 0-40 mm şi 3,0 m lãţime, de o zonã de trecere din balast natural de 0-30 mm cu lãţime de 7,0 m şi de prismele de anrocamente. Paramentul prismului amonte de anrocamente are panta de 1: 2,50 din fundaţie pânã la cota 1240,00 mdM şi 1:1,75 de la 1240,00 mdM, pânã la cota 1293,00 mdM, cota coronamentului. Paramentul prismului aval de ancoramente are panta de 1:1,5 pânã la cota 1200,00 mdM şi 1: 2 pânã în fundaţie şi berme de 5,0 m lãţime la cotele 1200,00 , 1230,00 , 1260,00 mdM. În plan, axul coronamentului barajului este uşor arcuit, cu o razã de 755 m, cu centrul de curburã în aval. Înclinarea uşoarã spre amonte a miezului în secţiune transversalã, oferã elasticitate în preluarea deformaţiilor diferenţiale care se produc în mediile constituente diferite ale secţiunii barajului şi o mai favorabilã descãrcare a eforturilor în prismul aval. Totodatã permite mãrirea prismului aval de anrocamente, elementul static stabilizator la preluarea sarcinilor din presiunea apei. Pe versantul drept, în zona de rocã alteratã, fundarea s-a fãcut direct pe rocã, prevãzându-se protejarea ei cu un strat de rocã de 0,5 – 1,0 m care s-a îndepãrtat imediat înainte de depunerea argilei. Acest strat s-a îndepãrtat manual, fãrã explozivi. Pe restul rocii de fundare s-a urmãrit a nu se amplifica fisuraţia naturalã prin limitarea încãrcãturilor de explozivi la excavaţii. Spãlarea rocii de fundare s-a prevãzut numai la miezul de argilã, filtre şi zona de trecere, afarã de zonele de rocã alteratã grusificatã de pe malul drept menţionate anterior. Suprafaţa de fundare finalã din zona de rocã grusificatã de pe malul drept, a fost protejatã la zona de filtre, zona de trecere şi anrocamente cu un strat de filtru invers alcãtuit din material aluvionar natural mai puţin permeabil ca filtrele propriu-zise. Depunerea stratului protector de filtre s-a fãcut înaintea depunerii materialului destinat zonei respective. La suprafaţa de fundare a miezului de argilã s-a fãcut umplerea grosierã a faliilor şi fisurilor cu lapte de ciment şi matarea lor cu beton fin, dupã care s-au executat injecţii de umplere – legãturã în roca de fundare, executându-se apoi, a doua matare, de finisaj. Mãsurile descrise mai sus, au asigurat fundarea barajului direct pe rocã, evitându-se zonele slabe, tasabile, realizând o bunã conlucrare a corpului barajului cu fundaţia şi fiind în concordanţã cu condiţiile geologice – geotehnice din amplasament. |
|
|
| Total comentarii : 0 | |