2:23 PM Principalele date constructive ale barajului Negovanu |
Principalele date constructive ale barajului Negovanu Barajul Negovanu se află situat pe râul Sadu, la circa 19 km. amonte de barajul Sadu II şi la 38 km amonte de comuna Tălmaciu. Lacul Negovanu reprezintă lucrarea de regularizare şi atenuare a debitelor din cadrul amenajării hidroenergetice Sadu V. Barajul este situat în defileul Gâtul Berbecului, cu versanţi abrupţi şi despăduriţi. Este o construcţie de retenţie din beton, de tipul baraj în arc, cu unghiuri la centru şi raze variabile. Înălţimea constructivă este de 62 m, iar lungimea la coronament este de 157 m, la cota maximă 1158.00 mdM. Lăţimea arcului la coronament este de 3.50 m, iar lăţimea maximă în fundaţie este de 19 m. Este format din 13 ploturi. Accesul la coronament este realizat prin scări de beton între cotele 1158.00 mdM şi 1170.00 mdM, respectiv 1181.00 mdM. În zona centrală rosturile sunt de tipul “deschis”(pentru a asigura răcirea betoanelor), cu lăţimea de 1 m şi au fost betonate până la cota 1130.00 mdM la începutul celei de a doua campanii de betonare, iar de această cotă, cu un mic decalaj, în paralel cu betonarea ploturilor. Rosturile marginale sunt de tip joantiv. Lacul are nivelul normal de retenţie la cota 1154.20 mdm, nivel căruia îi corespunde un volum total de 6.3 mil. mc. Barajul este prevăzut cu o golire de fund Ф1000 mm, cu cota 1107.00 mdM în ax, în lungime de circa 15m, care are montat în amonte un grătar rar din ţeavă de 2”. În aval, după o reducţie la Ф800 mm sunt montate două vane, una de tip fluture şi cealaltă de tip tronconic. Ele sunt manevrate manual din casa vanelor adiacentă barajului. Debitul evacuat prin golirea de fund, la nivelul maxim 1158.00 mdM, este de circa 11 mc/s. În momentul în care nivelul în lac trece peste nivelul normal de 1154.20 mdM, intră în funcţiune deversorul cu nivel liber, format din cinci deschideri a câte 5.56 m lăţime fiecare, dintre care cea centrală are cota de bază 1154.20 mdm, iar celelalte 1154.60 mdM. Deversorul evacuează la nivelul maxim normal-1157.00 mdM un debit de 236 mc/s, iar la nivelul coronamentului-1158.00 mdM un debit de 302 mc/s. Profilul deversorului are o uşoară trambulină spre aval, astfel că bătaia lamei deversante să fie cât mai departe de piciorul aval al construcţiei. Totuşi, ca măsură de siguranţă, s-a executat o dală de beton armat pe o zonă de circa 6 m, imediat în aval de baraj. Galeria de deviere a apelor pe timpul construcţiei, din versantul drept, a fost amenajată ca galerie definitivă de golire. Ea are o lungime de 150 m, o pantă medie de 6% şi o secţiune circulară din beton armat, cu diametrul de 3.60 m, amonte de vane şi 2.50 m în aval de acestea. Intrarea în galerie este protejată de un grătar rar. Echipamentul hidromecanic este format din două vane plane (2000x1500) mmp., cu acţionare hidraulică, iar accesul în casa vanelor se face printr-un puţ cu o adâncime de 60 m. Debuşarea galeriei se face în râul Sadu, printr-un dispozitiv de aruncare a jetului. Zonele de racord de după vane şi la aruncătoarea aval sunt blindate. Galeria evacuează un debit de 80 mc/s. Imediat în amonte de debuşare, în valea râului a fost executat un prag din beton, cu circa 2 m deasupra albiei, pentru a asigura stabilizarea acesteia şi împiedicarea eroziunilor regresive. Fundaţia a fost etanşată prin injecţii de legătură distribuite pe suprafaţa de fundaţie, ca şi prin executarea unui voal de etanşare, prelungit în versant şi completat în jurul galeriai de deviere. Principalele date geologice ale rocii de fundare. Amplasamentul bazinului este situat într-un complex cristalin de rocă, constituit din gnaise mixte şi paragnaise şi gresii feldspatice cu predominanţa ultimilor. Rocile par dure şi puţin alterate, fiind caracterizate prin lipsa crăpăturilor tectonice sau a faliilor importante. Unele fisuri întâlnite în galeriile de studii sunt umplute cu material argilos – caolinos rezultat din alterarea biotitului sau feldspaţilor. Orientarea şistuozităţii generale are poziţia N. 500- 700 V cu o cădere de 400- 650N amonte făcând astfel un unghi de cca. 400 cu direcţia văii. Scurt istoric al execuţiei şi evenimente principale din timpul execuţiei Talpa de fundaţie în profil transversal pe vale a fost amenajată în trepte dispuse:
Betonarea barajului a început în data de 07.07.1959 când a început prima etapă de betonare cu prima lamelă din ploturile centrale (5,6.7.8 şi 9) până la cota 1131 mdM, fapt ce a permis în anul 1960 punerea sub sarcină parţială a barajului.În anul 1960 s-a continuat betonarea până în data de 13.08.1960, dată la care s-a terminat betonarea barajului. Betonarea rosturilor s-a făcut în două etape:
Betonarea rosturilor s-a efectuat cu acelaşi tip de beton ca şi ploturile barajului şi s-a făcut în lamele de 3,00 m grosime. Paralel cu lucrările de betonare s-au desfăşurat lucrările de forare şi injectare de la voalul de etanşare şi lucrările de betonare a rosturilor de contracţie. Rosturile centrale de contracţie au fost betonate din luna martie 1960 până în luna aprilie 1960 între cotele 1096,00 şi 1129,50. De la această cotă în sus, până la coronament, betonarea rosturilor de contracţie s-au desfăşurat în paralel cu betonarea ploturilor cu un decalaj de 3 – 5 zile. Rostul nr. I a fost betonat după terminarea betonării ploturilor şi demontarea benzii transportoare de agregate. Lucrările de betonare ale elementelor anexe ale barajului(tablier, pile, deversor, umpluturi, scări de acces şi placă aval) s-au executat în lunile septembrie şi octombrie 1960. Majoritatea lucrărilor de finisaj s-au terminat în anul 1960. În vederea punerii sub sarcină la NNR s-au executat lucrările de injectare a rosturilor de contracţie. Aceasta s-a realizat în martie – aprilie 1961, perioadă în care temperaturile betoanelor prezentau un minim (30-60 C) faţă de temperatura medie a anului de 5,50 C. O problemă deosebită pentru versantul stâng a fost desprinderea din zonă a platformei fabricii de beton. Astfel faţă de conturul proiectat al excavaţiilor s-a produs o desprindere masivă către versant, datorită şocurilor produse de explozii. Iniţial s-a bănuit existenţa unei falii la limita desprinderii. Măsurătorile efectuate şi examinarea acestora au arătat că fenomenul a avut loc pe o suprafaţă de şistuozitate, fiind dispuse după direcţia 500V / 800N faţă de 500V / 400 – 600N cât este orientarea medie a şistuozităţii masivului.Accidentul produs, aparent de origine tectonică, a fost legat de:
Principalii parametri de urmărire a comportării barajului şi zonelor adiacente Prin proiect, s-a stabilit supravegherea principalilor parametri de comportare:
Echiparea cu AMC Pentru urmărirea comportării sale, barajul Negovanu a fost dotat cu o serie de aparate de măsură şi control: pilaştri şi reperi de parament pentru reţeaua de microtriangulaţie, reperi de nivelment, un pendul în plotul central, foraje de drenaj, foraje piezometrice, miră de parament, bolţuri deformetrice, clinometre, teletermetre, telepresmetre, teleformetre şi teledilatometre. Pentru o parte din AMC-uri nu s-a dispus de relevee de montaj, poziţionarea acestora pe secţiunile echipate pentru supraveghere fiind orientative.
|
|
Total comentarii : 0 | |