12:36 PM
Principalele date constructive ale barajului Petrimanu

Date generale Barajul Petrimanu este amplasat pe râul Latoriţa la 25 km amonte de confluenţa cu râul Lotru şi face parte din bazinul hidroenergetic al râului Lotru. Scopul acumulării este pompajul debitelor adunate din bazinul Oltului şi Gilortului, a afluenţilor râului Latoriţa precum si debitele de pe diferenţa de bazin a râului Latoriţa. Debitele astfel captate sunt pompate în aducţiunea sub presiune Galbenu – Vidra. În avalul barajului se găseşte o staţie de pompe echipată cu 3 pompe cu un debit instalat Qi = 4,6 mc/s şi o puterea instalată totală de 3 x 10,5 MW. Clasa de importanţă a barajului , conform STAS 4273 – 61 este II. Conform NTLH – 021 categoria de importanţă a lucrării hidrotehnice şi construcţiilor aferente este B – construcţie de importanţă deosebită. Barajul este de tip arcuit cu dublă curbură şi naşteri îngroşate, din beton.

Caracteristicile principale ale barajului Barajul Petrimanu a fost realizat ca structură din beton simplu, dublu arcuită. Trasarea s-a facut cu arce de cerc cu grosime variabilă. Alegerea secţiunii maestre, precum şi înscrierea în teren a barajului s-au efectuat după criteriile obişnuite: obţinerea unor unghiuri de incidenţă cu versanţii de ordinul a 300-400, evitarea formelor care pun probleme de stabilitate în timpul execuţiei, obţinerea curbei maxime a secţiunilor orizontale în limitele impuse de condiţiile menţionate anterior; asigurarea unei continuităţi a elementelor geometrice care definesc barajul şi fundaţia. Pentru reducerea eforturilor în fundaţie, arcele au fost proiectate circulare cu grosimea variabilă, sporul de grosime atingând în treimea mijlocie 50%. De asemenea s-a prevăzut şi executarea unui soclu care aduce un spor al lăţimii fundaţiei de 2 m.

Principalele caracteristici ale barajului sunt:

  • - Cota coronamentului 1135 mdM
  • - Nivelul normal de retenţie 1130 mdM
  • - Cota albiei naturale 1092 mdM
  • - Suprafaţa bazinului de recepţie 70,9 km2
  • - Debitul maxim de calcul, p = 0,5% 284 m3/s
  • - Volumul lacului 2,5 mil. m3
  • - Roca de bază: şisturi cuarţitice sericitoase şi şisturi sericito-cloritoase grafitoase.
  • - Înălţimea 50 m
  • - Lungimea coronamentului 170 m
  • - Lungimea coardei la coronament 150 m
  • - Grosimea 3-9 m
  • - Forma arcelor: circulară, cu grosime variabilă
  • - Deschiderea unghiulară la coronament 1000
  • - Volum de beton ~ 45.000 m3
  • - Lcoardă/H 3,00
  • - Lcoronament/H 3,40
  • - B/H 0,18
  • - Deversor: două deschideri de 10 m plasate lateral, la coronament şi continuat cu un canal rapid, lung de cca 50 m terminat cu o trambulină în consolă.

 

  • - Golire de fund: în baraj, alcătuită dintr-o tubaţie Φ 1000 mm echipată cu două vane fluture.

Nivelul normal de retenţie 1130 mdM

Nivelul minim de exploatare 1114 mdM

Volumul total al lacului 2,5 mil. mc V

Volumul util 1,3 mil. mc

Volumul de atenuare al viiturilor 700 mii mc

Betonarea barajului s-a finalizat în anul 1977. Punerea în funcţiune a avut loc în 14/06/1977. Injectarea rosturilor s-a făcut în 1977 iar reinjectarea în 1978.

Condiţii geologice-geotehnice ale amplasamentului Amplasamentul barajului se situează în zona sinclinalului de şisturi cuarţitice-calcaroase cu intercalaţii de şisturi cuarţitice clorito-sericitoase şi grafitoase aparţinând seriei de Parâng. Valea este aproximativ simetrică, versanţii au pante de 400-500, deschiderea văii este de cca. 150 m la coronament şi cca. 60 m la nivelul albiei. Cartările geologice şi lucrările de studii au pus în evidenţă în zona barajului următoarele tipuri de roci:

  1. Şist cuarţito-calcaros. Aflorează sub formă de bancuri masive în versantul stâng şi albie, şi sub formă de strate cu grosimi cuprinse între 0,5-5 m alternând cu şisturi cuarţitice-grafitoase în versantul drept. Uneori în intercalaţiile de şisturi cuarţitice-grafitoase, şisturile calcaroase apar dispuse în plăci de ordinul centimetrilor. Roca este constituită din calcit 60%, cuarţ 25%, muscovit-clorit 10%, sporadic pirită, apatit, titanit. Roca prezintă structură granoblastică şi textură şistuoasă. Alternanţa de pături calcaroase cu pături micacee imprimă rocii un caracter textural rubanat.
  2. Şist cuarţito-muscovitic cu grafit. Se dezvoltă sub formă de intercalaţii în şisturile calcaroase în special la baza versantului drept.
  3. Sist cuarţo–clorito–sericitos. Aflorează la partea superioară a versantului stâng şi alternează cu şisturile cuarţito-muscovitice cu grafit pe versantul drept. Roca macroscopic şi microscopic se prezintă şistuoasă puternic cutată şi injectată cu cuarţ. Injecţiile de cuarţ care apar sub formă amigdaloidă, alungită concordant cu şistuozitate măresc mult rezistenţa rocii. Grosimea stratului deluvial este de 1-3 m. Aluviunile din albie au grosimi de 2-5 m.
  • - Şistuozitatea rocii are direcţia sensului de curgere a văii cu înclinări spre aval de 30-350.
  • -Coeficienţii geotehnici consideraţi pentru cele două tipuri de roci sunt:
  Ee Ed

σa

 

tgφ

(a/2)

tgφ

(b/2)

-Șisturi cuarțítice sericitoase 60.000 35.000 30 0,5 0,4
-Șisturi sericito- cloritoase- cuarțítice grafitoase 45.000 20.000 15- 20 0,4 0,3

 

Hidrogeologia amplasamentului Studiile executate în faza de proiectare au pus în evidenţă existenţa unei circulaţii de apă la nivelul deluviu rocă de bază, (versant drept), în zonele cu şisturi sericito-grafitoase şi la nivelul rocii fisurate în şisturile calcaroase din versantul stâng. Aceste infiltraţii se drenează la nivelul râului Latoriţa. Din analiza absorbţiilor specifice s-a constatat o diferenţiere a acestora pe tipuri de roci. Astfel se constată o permeabilitate mai mare în şisturile calcaroase până la adâncimea 10-15 m de la suprafaţa rocii de bază în timp ce şisturile clorito-sericitoase şi sericito-grafitoase sunt practic impermeabile de la suprafaţă. Elementele privind seismicitatea amplasamentului La data execuţiei, amplasamentul barajului Petrimanu se situa conf. Avizului Comitetului Geologic nr. 183/199 din 23.02.1965 în zona cu gradul de seismicitate 7. În conformitate cu STAS 11100/1 – 1991 acest amplasament se încadrează în zona „71” (M.S.K.) cu o perioadă medie de revenire de 50 ani, respectiv în zona seismică de calcul „D” cu Ks = 0,16 şi perioada de colţ Tc = 1,0 sec. (Normativ P100 – 1992, PE 729 – 93). Situaţia aparatelor de măsură şi control Pentru urmărirea comportării în timp, barajul Petrimanu a fost echipat cu aparatură de măsură şi control conform proiectului de urmărire specială elaborat de ISPH Bucureşti. Dotarea cuprinde aparatura pentru obţinerea datelor referitoare la comportarea construcţiilor în ansamblu şi pentru aprecierea relaţiei dintre construcţie şi mediul înconjurător. Aparatura înglobată în beton este de tip rezistiv, tip Huggenberger și a ieșit din funcțiune, iar dispozitivele (miră, reperi de nivelment, reperi de parament, dispozitive de centrare forțată la rețeaua de microtriangulație, bolţuri deformetrice, hidrometre, foraje de drenaj și foraje seismice) au fost realizate pe şantier. Barajul a fost echipat cu pendule directe și inverse tip Huggenberger în ploturile 5, 10 și 15, pentru măsurarea deplasărilor absolute. Măsurătorile la dispozitivele de măsură și control se efectuează conform unui plan de măsurători propus și aprobat în documentația, respectiv referatul de avizare privind supravegherea comportării anuale a barajului Petrimanu.

 

Vizualizări: 77 | Adăugat de: liviu2006 | Evaluare: 4.0/1
Total comentarii : 0
avatar