În prezent se vorbeşte de trei tipuri de inteligenţă: biologică, artificială şi computaţională. Inteligenţa computaţională este o modelare numerică a inteligenţei biologice. Ea este similară inteligenţei artificiale. În continuă dezvoltare ea este alcătuită din următoarele subdomenii: reţele neuronale, algoritmi genetici, programare evoluţionară, sisteme fuzzy, viaţă artificială. Reţelele neuronale se caracterizează prin doi factori cheie:
-putere: sunt tehnici de modelare foarte sofisticate, capabile să modeleze funcţii extrem de complexe; în particular, reţelele neuronale sunt neliniare; pentru mulţi ani modelarea liniară a fost strategia de optimizare cea mai folosită; acolo unde aproximaţia liniară nu este validă (ceea ce este frecvent în multe cazuri) modelele au suferit o punere de acord.
-uşor de folosit: se învaţă prin exemplu; utilizatorul reţelei neuronale adună date reprezentative şi după aceea invocă algoritmii de învăţare pentru an ... Read more »

Necesitatea prelucrării şi interpretării datelor provenite de la dispozitivele de măsură şi control din cadrul unui sistem de urmărire a comportării în timp a unei construcţii este prevăzută şi motivată în cadrul prevederilor legale în vigoare.
Având în vedere că orice proces de măsurare este o selecţie finită şi întâmplătoare de evenimente pe baza cărora trebuie caracterizat fenomenul care se studiază, este necesar ca prelucrarea datelor obţinute să se facă considerând totalitatea valorilor măsurate şi nu datele individuale luate ca atare. Abordarea statistică a problemei urmăririi construcţiilor ţine seama că datele obţinute sunt afectate de erori întâmplătoare de măsură. Statistica posedă un mod de investigaţie propriu şi un complex de procedee specifice. Astfel fenomenele sunt observate, respectând anumite reguli şi folosind anumite tehnici. Datele brute ale observării nu au o semnificaţie simplă şi imediată, motiv pentru care sunt necesare operaţii de prelucrare pentru a le ... Read more »