|
METODELE SEPARĂRII SURSELOR APLICATE ÎN PRELUCRAREA AVANSATĂ A DATELOR FURNIZATE DE SISTEMELE DE SUPRAVEGHERE PRIN APARATE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL LA BARAJELE GALBENU, PETRIMANU, JIDOAIA, LOTRU AVAL ŞI MĂLAIA
Metodele separării surselor se bazează pe ipotezele de independenţă statistică între diferitele efecte. Aceste efecte se regăsesc prin separarea surselor furnizate de o reţea de senzori. Semnalele măsurate de către fiecare senzor în parte reprezintă câte o combinaţie liniară a efectelor produse de către diferitele cauze. Astfel, deplasarea brută sau măsurătoarea (observaţiile de la pendule) poate fi considerată ca fiind un amestec al acestor deplasări datorate diferitelor cauze la care s-a adăugat un zgomot de măsură. Presupunând că deplasarea măsurată este o combinaţie liniară surselor (efectelor): y(t) = A* S(t) + b(t)= x(t) + b(t) y(t) = vectorul observaţiilor în timp de mărime m S(t) = vectorul efectelor (surselor) de mărime ... Read more » |
|
Începând cu anul 2001 am prezentat în fiecare documentaţie anuală câte o sinteză a aplicaţiilor statistice folosite în prelucrarea avansată a măsurătorilor. Pentru măsurătorile obţinute în cadrul fiecărui sistem de supraveghere se pot construi modele de comportament utilizând:
- metodele statisticii matematice clasice (problema corelaţiei şi ecuaţii de regresie liniare şi multiliniare ; compararea mediilor şi variaţiilor); - metodele analizei seriilor de timp; - metodele separării surselor: SOBI Second Order Blind Identification, IBSS Iterative Blind Source Separation, JADE Joint Approximate Diagnalization of Eigen matrices, FastICA Fast Independent Component Analysis şi ABSS Adaptive Blinde Source Separation, până la 18 algoritmi matematici total diferiţi de ecuaţiile de regresie; - reţele neuronale şi algoritmii genetici. Metodele respective au fost folosite în construcţia unor modele, implicit limite necesa ... Read more » |
|
În prezent se vorbeşte de trei tipuri de inteligenţă: biologică, artificială şi computaţională. Inteligenţa computaţională este o modelare numerică a inteligenţei biologice. Ea este similară inteligenţei artificiale. În continuă dezvoltare ea este alcătuită din următoarele subdomenii: reţele neuronale, algoritmi genetici, programare evoluţionară, sisteme fuzzy, viaţă artificială. Reţelele neuronale se caracterizează prin doi factori cheie:
-putere: sunt tehnici de modelare foarte sofisticate, capabile să modeleze funcţii extrem de complexe; în particular, reţelele neuronale sunt neliniare; pentru mulţi ani modelarea liniară a fost strategia de optimizare cea mai folosită; acolo unde aproximaţia liniară nu este validă (ceea ce este frecvent în multe cazuri) modelele au suferit o punere de acord. -uşor de folosit: se învaţă prin exemplu; utilizatorul reţelei neuronale adună date reprezentative şi după aceea invocă algoritmii de învăţare pentru an ... Read more » |
Aabstract – rezumat al unui document. Prin comanda Tools – AutoSummarize, crearea unui rezumat este asistată de către sistem. Se pot obţine şi liste de cuvinte cheie (keywords) care ajută la regăsirea şi identificarea documentelor (vezi File – Properties – Summary). add-in – program suplimentar care extinde posibilităţile unei aplicaţii. Asemenea programe pot fi furnizate de creatorul principal al unei aplicaţii sau de producători independenţi. Pentru aplicaţiile din Microsoft Office se controlează prin comenzi ca Templates and Add-Ins (Word) sau Add-Ins (Excel ... Read more » |
|
6.4.1. Una din cele mai însemnate cuceriri ale biologiei secolului al XIX-lea este elaborarea teoriei celulare. Conform acestei teorii toate plantele şi animalele sunt constituite din mici unităţi fundamentale numite celule. Acestea sunt înconjurate de o membrană şi conţin, în general, o formaţiune internă, nucleul, dotat şi el cu o membrană. Nucleul fiecărei celule conţine un număr fix de formaţii liniare numite cromozomi. Numărul acestora în fiecare celulă depinde de tipul organismului. La plantele şi animalele superioare fiecare tip specific de cromozom este prezent, în mod normal, în două exemplare, existând deci perechi de cromozomi omologi (aşa numita stare diploidă [1]).
La plantele inferioare şi la bacterii fiecare tip specific de cromozom este prezent, de regulă, într-un singur exemplar (aşa-numita stare haploidă). Există şi cazuri de poliploidie în care fiecare tip specific de cromozom există în grupe de trei, patru etc. exemplare. 6.4.2. Celulele ... Read more » |
|
La încetăţenirea ideii că universul se caracterizează prin ordine, cea mai importantă contribuţie a adus-o convingerea milenară că ceea ce se petrece în viaţa unui om sau în viaţa unei comunităţi nu este întâmplător, nu este manifestarea jocului haotic al împrejurărilor, ci este dinainte stabilit. Ideea filosofică de predeterminare surprinde tocmai acest caracter dinainte stabilit al evenimentelor reale, caracterul lor de a fi de mult hotărâte, chiar dictate, de ceva, sau de cineva. Încercând să răspundă acestor întrebări, anticii au creat primele concepţii deterministe. Determinismul este o viziune despre lume bazată pe convingerea că ceea ce se petrece pretutindeni este dinainte determinat şi deci necesar, ceea ce conduce la concluzia că lucrurile nu s-ar fi putut altfel decât s-au desfăşurat. Caracterul determinat, prestabilit al desfăşurării fenomenelor a fost explicat în diverse feluri. Pe de o parte, a existat convingerea că el se dato ... Read more » |
|
Necesitatea prelucrării şi interpretării datelor provenite de la dispozitivele de măsură şi control din cadrul unui sistem de urmărire a comportării în timp a unei construcţii este prevăzută şi motivată în cadrul prevederilor legale în vigoare.
Având în vedere că orice proces de măsurare este o selecţie finită şi întâmplătoare de evenimente pe baza cărora trebuie caracterizat fenomenul care se studiază, este necesar ca prelucrarea datelor obţinute să se facă considerând totalitatea valorilor măsurate şi nu datele individuale luate ca atare. Abordarea statistică a problemei urmăririi construcţiilor ţine seama că datele obţinute sunt afectate de erori întâmplătoare de măsură. Statistica posedă un mod de investigaţie propriu şi un complex de procedee specifice. Astfel fenomenele sunt observate, respectând anumite reguli şi folosind anumite tehnici. Datele brute ale observării nu au o semnificaţie simplă şi imediată, motiv pentru care sunt necesare operaţii de prelucrare pentru a le ... Read more » |